Era o dimineata placuta, am iesit odihnit si curios in balconasul rustic al camerei mele. In fata muntele luminat frumos se ridica pana intr-un nor alb si pufos. Brazii de un verde inchis erau invadati parca de un un alt verde mai viu , un verde nou, deschis,jucaus. Parea o confruntare prietenoasa a celor doua nuante pe un ecran imens desfasurat in fata mea, numai pentru mine. Vantul adia racoros. M-am asezat pe fotoliul de rachita si am ramas acolo multa vreme incercand sa ma umplu de linistite, de discutia dintre un cuc un cintezoi , cateva pitulici si un pitpalac... In stanga mea curgea susurand o cascada mica printre brazii uriasi, iar un cocos mandru isi anunta suprematia in zona.
Sub balcon petuniile frumos colorate, muscatele si liliacul imi trimiteau un miros placut de primavara tarzie...iar copacul inflorit inunda privelistea cu albul sau imaculat... am luat intre palme ceasca fierbinte de cafea si mi-am amintit clipele asemanatoare traite acum cativa ani aproape in fiecare sfarsit de saptamana.
Sub balcon petuniile frumos colorate, muscatele si liliacul imi trimiteau un miros placut de primavara tarzie...iar copacul inflorit inunda privelistea cu albul sau imaculat... am luat intre palme ceasca fierbinte de cafea si mi-am amintit clipele asemanatoare traite acum cativa ani aproape in fiecare sfarsit de saptamana.
Cu picioarele intinse pe celalalt fotoliu sorbind cafeaua aburinda priveam, ascultam si simteam acest impresionant spectacol. Nimeni, doar eu si brazii din jurul meu, doar eu si cascada din dreapta mea doar eu si ciripitul pasarelelor, doar natura care ma inghitea nepasatoare, care ma accepta.
Am coborat apoi pe terasa unde pe o fata de masa alba apretata trona o farfurie cu branza proaspata de vaca, cateva ochiuri, rosii si o mana de ceapa verde. O cana alba curata ma astepta alaturi de ulciorul cu lapte fiert. Am savurat fiecare imbucatura, era dejunul dorit care ma fericea, totul era proaspat,totul se potrivea atat de bine cu decorul.
In cele trei zile petrecute frumos mi-am dorit atat de mult o gustare taraneasca simpla ca aceasta... Nici ciocolata de colectie elvetiana, nici somon fumee-ul in sos de homar cu coniac servit la Castel cu o seara inainte nici degustarea simandicoasa de prosciutto, pate de foie gras si mousse de foie gras nu se compara cu masa simpla si gustoasa servita in liniste, printre flori...
Era ultima zi dintr-un sejur petrecut la Castelul de pe Valea Tarcaului la o petrecere de trei zile cu concerte, momente distractive, concursuri, prezentari pentru gurmanzi, degustari de vinuri alese, dans si voie buna
Oricat de complicat, de maestuos si elegant a fost evenimentul de la Castel, marea mea bucurie era traita la casuta in care am fost cazat.
A fost un sfarsit de saptamana neasteptat...Am refacut legatura cu natura care m-a recucerit...M-am relaxat intr-un loc frumos si linistit.
M-am despartit greu de camera mea cu pereti de lemn, de sutele de flori, de cascada mica, de brazii ce inconjurau casuta. M-am despartit greu de locul in care am inteles ce inseamna linistea necesara. M-am despartit greu primind in dar un cadou frumos si simplu ...fericirea.
23.05.2011
23.05.2011
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu