Am un prieten bun...
e un melc ambitios si perseverent.
Astazi a explorat vita de vie ocolind picaturile diminetii...
Urca spre un nor desfacut,strapuns de cateva raze de soare.
Desi i-a fost greu a luat in spate tot ce avea,
nu a lasat nimic...parea ca se muta definitiv...
Urca incet si sigur...
L-am intrebat incotro merge, dar nu mi-a raspuns.
Nu a privit inapoi si a continuat sa urce...
Acum nu-l mai vad, norul a fost inghitit de soare...
O fi ajuns?
Eu sper ca nu a ajuns. Nu inca. Pentru ca destinatia inseamna -in general- sfarsit. Pe de alta parte, daca stau bine sa ma gandesc, poate e bine sa fi ajuns, deoarece, intre timp, poate si-a gasit o alta destinatie. Mai sus. Un alt inceput.
RăspundețiȘtergere...Pentru ca prietenul tau pare a fi un cautator. Un calator spre noi descoperiri. Un idealist.
Doru, ai dreptate...oricum a trecut de nori si asta e important...a urcat si asta e minunat...
RăspundețiȘtergere